duminică, 30 aprilie 2017

Notații în livadă

Mișună disconfortul,
 uleiesc fanzine.

Băieții mi-au dat
monopol pe salivar.

Eram tristă,
dar am uitat.

Îs crizoșa
moșind cântece.

Mânjită cunosc
prin inhibitori
dragostea.

Împreunare și bani. Dagostea.
Yale și țigări. dragostea

La terapeutizarea
personajelor
pe mușchi vopsit,
din memoria sexualității
garouri giugiulesc
în proliferare;
hârjoană și boală.

Totul e important
cu pețitoru întru artă,
șarla și nomadismul oldschool.

Io de pe răceală
în îndrăzneală.
Schizo-veselă,
hard-empată -

eu te primesc
eu te primenesc.

vineri, 28 aprilie 2017

i sacri cuori



Apreturile
de după oaspeți - defamiliarizatoare/
micro-hieroglife 
și o racletă pe coloană.

Telepatic i-am rulat 
teorii 
(Știința unei selectivității 
 e viața
cea independentă, necesara).

Niște rași hăhăind 
în lounge diagnosticau
credințe; veșnic fârfâită
cuprind persane. 
Îmbrățișez confuze după un vis
la topogan, băgând selfie.

În capul lor, cu flirtul meu comunic.

...doar am ginit înfloritura/
dincolo de sintaxe - divină!
O realizare cu
dragostea
sexy
disociindu-ne prin chiliuțe
pentru zilele vâscoase, prielnice înțelegerii.

Poceam orice nesiguranță un timp/
vă relaxam neinteracționând,
c-așa intră spontanul -
pistonând la energii,

sătănuțe!

luni, 24 aprilie 2017

Insights de la florăreasă

Vrăjitoarele mă iubesc
în virtual,
pe o pajiște de salbe,
orbită:

de minuni înspăimântat, nemedicamentat
mi te proiectez
între șervețele.
Parasolarul se colorează automat.

Te plac, absorb -
Deci, ești a 7-a variație a imaginarului meu libidinal-
reînnoind.
Sau doar un tip supersweet.

It's that crazy thing? de când
nu mai pot învârti rațional agende
și corpul mi se scufundă
în cel mai la îndemână
& maniacal delir:
al dragostei.

---

Spre cooperativă pornesc.
E un cer, un baston
cu figuri,
o lădiță
și dragostea-mi trece
lângă partea solară
din preajma lehamitei teen.

Am probleme
cu sentimentu vieții (vini transmise
prin speranțele altora).

Simțitoare să cuget
la stamina care se știe reinventa,
impozanta supraviețuitoare,
cercetătoare într-ale bucuriei.

Reprezentările fricoase - ele-mi încremenesc gene.
Și feelingu e belicos, suge -
un cârd de muște-n căbănuțe,
o lamă la disco.

---

Sexualitatea...ok, am visat-o,
am trăit-o, apoi iar - fantazând
că așa pare mai spurcătă și bună.

Atunci..., "moamă, ce frumos": te îmbrățișam doar,
lipind, în aerul cenușiu,
obrazul de axial.

Și m-ai primit
cu voce de staroste entuziasmat.

Jambon și flacoane
pocneau sub chiloței
chiar pe melodia
"succesiunii eterne de acum-uri".

Sunt infirmiera ta artistă.
Magiciana de grotă.
Alchimista trashy.

Un cumul de gânduri spionează
tot mai binevoitor
dacă te deschid/
dacă vă deschid
și racordăm nemaivăzut
suflețelele,

 trupușoarele.

---

Să fii liber - gândind prin tatonare,
având grijă de mintea, "veselya" ta.
Frica va veni transformată în curiozitate
față de obiectul ei.

Corpul niciodată hurducat, ci plăcut
alintat de excese.

Să fii liber - neumilit de manipulările mici:
decalajele între teoretizări soft-hippy, liberale însoțind
practici, de fapt, hardcore.

E dezgustător masochismul afectiv,
în special pentru oamenii ușor permeabili 
care te simt instant, uite-i cum se îndepărtează
jenați o fracțiune de umanitate.

Și o fracțiune e o eternitate.

Și tu cari tot umanul în tine - nu-i el prea sublim-maniabil
să-i tot faci defavoruri?

Nu uita că mereu, dar mereu transmiți.
Ocrotește-ți emisiile.

Să fii liber, nu există iluminare/
un absolut al vieții, secretul ei e deschis.

Nu există viață privată, "probleme de familie",
toți suntem oarecum conectați.

Multe frici vin din dominarea financiară - să fii liber:
să dai daca ai, să furi dacă nu ai deloc.

Să dai mai mult decât n-ai, iubire a mea,
până ne va nemuri cu totul tehnologia
aliniindu-ne gândurile doar
cu dragostea

senzualitatea -
care nu e doar sex.

Penetrarea există și prin dialog.

Sexul e ars erotica, să-l recuperăm, totuși,
fiind foarte lovit (și) azi: oamenii devin proprietari ai celuilalt
prin sex.
E ușor cretin/ e o realitate.

Îndrăgostirea poate fi plurală.

Ești o campanie a posibilităților de a iubi.

***
Mi-ați violentat atât de des gândirea.
Opiniile-mâzgă nu rareori mi-au consumat oasele.
Proștilor!

Oamenii să-și ia banii
pentru ritmul singular de lucru al fiecăruia.

Să fii liber - să respecți săracii.
În primul rând.
Cu banii și privilegiile tale la ei,
poate că ți-ai reconsidera apriorismul conceptului
de "talent" al tău, din naștere.

Nu-s banii totul oricum, ci și pasiunea.
Marea problemă a oamenilor, zicea mișto F.D.,
e că nu ard pentru ceva,
nu-s mega imersați, fideli, dedicați
unei zone whatever.

E vorba aici tot de-ndrăgostire, știi ce zic?
Învață de la (literalmente) regina muzelor - muzica.

Nu deplânge armonia, lipsa ei.
Viața, natura (anarhii pasionale...) nu cauta balans,

și nu vor ever să te plictisească!

marți, 18 aprilie 2017

Dragostea rurală pentru tehnologie


“It is a hypercomplex system, reducible only with diffi culty to known models that we have now mastered. What can we presently say about this system ? First, that it is an information and thermodynamic system. Indeed, it receives, stores, exchanges, and gives off both energy and information-in all forms, from the light of the sun to the flow of matter which passes through it (food, oxygen, heat, signals). This system is not in equilibrium, since thermodynamic stability spells death for it, purely and simply. It is in a temporary state of imbalance, and it tends as much as possible to maintain this imbalance. It is hence subject to the irreversible time of the second law, since it is dying. But it struggles against this time. We can improve upon the classical formulation of this problem. Indeed, due to the energy and information torrent which passes through the system without interruption, it is henceforth impossible to conceive of it as an isolated-closed system, except, perhaps, in its geno typical form. It is an open system. It should thus be regulated by a thermodynamics, of open systems which has been developing over the past ten years and which provides a complex theory for this state of imbalance. In and by this imbalance, it is relatively stable. But here invariance is unique: neither static nor homeostatic, it is homeorrhetic. It is a river that flows and yet remains stable in the continual collapse of its banks and the irreversible erosion of the mountains around it. One always swims in the same river, one never sits down on the same bank. The fluvial basin is stable in its flux and the passage of its chreodes ; as a system open to evaporation, rain, and clouds, it always-but stochasti cally-brings back the same water. What is slowly destroyed is the solid basin. The fluid is stable ; the solid which wears away is unstable - Hera clitus and Parmenides were both right. Hence the notion of home orrhesis. The living system is homeorrhetic. This river, almost stable although irreversible, this basin, poised on its own imbalance in a precarious state of quasi-equilibrium in its flow toward death, ferries energy and information, knowledge of entropy and negentropy, of order and disorder. Both a syrrhesis (rather than a system) and a diarrhesis, the organism is hence defined from a global perspective.” 









“Slavery and freedom are symptoms of wealth and poverty, themselves symptoms of better-connected material things. History is a symptom of nature. Time is the symptom of symp toms.”, “This morning my soul is tumultuous, con vulsive, and tempestuous, but from its birth and in its very being, it is only a troublemaker, a product of a storm in the atomic cloud, of an oblique lightning bolt. It is ataraxia, just like my body, and like things themselves. I know it; the laws of physics tell me so. And I make my revolution. The physics of the vortex is revolutionary. It goes back to the first disturbance, toward the original clinamen. And from there to the streaming, to the constancies of movements, to general invariabilities, whatever the random variations, to the primordial paths of matter itself, pricked here and there, marked with convulsions. Thus, ataraxia is a physical state, the fundamental state of matter; on this base, worlds are formed, disturbed by circumstances. Morality is physics. Wisdom com pletes its revolution, going back up the helix toward this first state of things; ataraxia is the absence of vortices. The soul of the wise man is extended to the global universe. The wise man is the universe. He is, when pacified, the pact itself.”  



"Afirmarea, nu nostalgia, este calea de urmat: nu idealizarea metadiscursului filosofic, ci misiunea mult mai pragmatică de autotransformare prin experimentare smerită. "




"Ce se întâmplă când conștiința este incapabilă de a găsi un remediu pentru boala sa obscură, această viață, această zoe, o forță impersonală care ne mișcă fără a ne cere permisiunea să facă asta? Zoe este o forță inumană care se întinde dincolo de viață, spre noi forme vitaliste de abordare a morții ca eveniment impersonal. "





"“fără concesii, nici față de panica morală, nici față de melancolie” 


"Dacă vreți să vorbim despre rău nu există decât unul singur. Violența. Toată problema răului poate fi rezolvată rezolvând problema violenței. (…) Stiți, suntem animaul cel mai violent. Singurul, în afara șobolanului, care își omoară seamănul. [...] Viața este mai degrabă un dezechilibru evitat decât un echilibru în raport cu mediul. Noțiunea de echilibru este aproape peste tot abandonată de științele despre viață. De altfel, unul dintre ultimii laureați ai premiului Nobel a obținut acest premiu pentru că a inventat o termodinamică în afara echilibrului. "







luni, 10 aprilie 2017

Nu fac mozolu slugii
pe bundița culturii,
ci sub lună plină
dansăm afonele.

 Then, doar la iubire să-nclin -
acea asezonare din teroarea
 și extazu
unui falset de bătrană.

Şi la prezența LUI în afara
posesivității noastre,

 la comunismul bine moşit,
exagerând cu tripurile.

La prietenii, părinții şi animalele lor,
la maşini, buzițe.

Monumentala viață.